To Harper’s Bazaar or not to Harper’s Bazaar
5 Martie 2008
Din Kriticisme
Am fost cea mai fericita fata cand, in sfarsit, in luna septembrie a anului trecut s-a lansat editia in limba romana a revistei Harper’s Bazaar.Deja imi spuneam ca s-a terminat cu “jongleriile” pe care le faceam ca sa obtin din cand in cand Bazaar-ul, ba mi-l aducea cate cineva, ba in zilele bune gaseam cate o copie ratacita pe la vreun chiosc de ziare si alte fituici de prin Bucuresti.
In adolescenta, cand stateam in Statele Unite, nu Vogue era Biblia, ci Harper’s Bazaar. Bazaar-ul servea multor scopuri, ma tinea la curent cu ultimele tendinte, avea articole care imi relaxau mintea dupa o zi intreaga de scris rapoarte de laborator pentru cursul de chimie si era destul de gros ca sa tina deschisa usa camerei de camin in zilele prea calde.
Dar cu editia in limba romana a fost de la inceput o cu totul alta poveste. Daca iubirea si ura izvorasc din acelasi loc, atunci mai este o speranta ca sa ma indragostesc de Bazaarul romanesc.
Surpriza cu numarul unu a aparut la prima frunzarire cand am dat peste niste traduceri “ametitoare”, dar povestea aceasta in alt post.Surpriza cu numarul doi a aparut o luna mai tarziu cand, disperata dupa ce intrebasem pe la zeci de standuri de presa daca a aparuse numarul doi al revistei, o doamna bine informata mi-a atras atentia ca Baazar-ul romanesc este trimestrial. Rusinata ca nu imi facusem bine temele, m-am intors cu coada intre picioare acasa, dar cu speranta in suflet ca nu se poate sa fie adevarat. Am luat “the coveted magazine” in mana si am citit si ce era scris cu litere mici si my worst fears au fost confirmate. Revista era trimestriala.
Si da-i si asteapta pana in decembrie…Nu am fost asa de dezamagita ca in cazul primului numar - s-a mai lucrat la traduceri, de data asta era si o adresa de e-mail a redactiei si destule reclame dintr-acelea care imi plac mie (mai mult poze artistice decat indemnuri la cumparaturi, ceea ce le face foarte eficiente). Apoi a venit urmatoarea perioada de asteptare si, iata, martie a venit - martisoare, ghiocei si Bazaar conform calculelor mele.
Am inceput din nou sa intreb pe la chioscuri, o data cu venirea primaverii, daca a aparut numarul 3. “Nu” dupa “nu” s-au aliniat cuminti la colectia de raspunsuri pana cand Dumnezeu mi-a scos in cale un magnific stand de ziare unde cerurile s-au deschis, marile s-au despartit si pentru 30 de RON am gasit Harper’s Bazaar the English version, numarul din martie. Cireasa de pe tort a fost Vogue-ul frantuzesc, tot pe martie, gasit si el in acelasi loc.
Intrebarea de final este urmatoarea: Sa astept trei luni pentru Bazaar-ul romanesc, sa dau 10 RON pe el si sa ma enervez in tot acest proces sau sa cumpar Bazaar-ul original pentru 30 de RON care va veni sigur si cu amintiri frumoase din adolescenta-mi americana razvratita?
Pentru mine raspunsul este evident. Iar pretul Bazzar-ului american se amortizeaza simplu - mai fac o meditatie in amintirea vremurilor din facultate cand dadeam meditatii in prostie. Doua ore de predat engleza traduse intr-o luna intreaga de savurat Harper’s Bazaar.
Si deja am gasit o reclama de care m-am indragostit, o reclama Lanvin cu o rochie verde.
Comentarii
Trimite un comentariu






