Geanta cu copaci si litere
Posted by SilVia on 21 Martie 2008
De cate ori ma apuc sa fac o geanta ma apuca o frica inexplicabila, ca si cand nu as mai fi pus mana pe ac si ata in viata mea. Este o frica irationala, teama de dinainte de a baga foarfeca in materialul respectiv pentru prima taietura, de a nu strica bunatate de textila, de a coase stramb, de a gresi tiparul si, inainte de toate, temerea ca nimanui nu-i va placea ce am facut.
Saptamana asta lucrez la ceva mai special…
…o geanta la comanda si fricile au crescut exponential: cusatura aia e cam curba cand trebuia sa fie dreapta, daca nu tine si se rupe, daca se desface vreo cusatura, daca nu o sa arate bine, daca nu am gandit tiparul cum trebuie, daca nu o sa ii placa persoanei.
Pe undeva, intre un curs de croitorit, o meditatie la engleza, mai multe batai de cap si prea mult nes, am “udat” geanta si cu cateva lacrimi. Doar asa, ca sa nu ma dezmint. Si m-am si distrat. Cel mai mult m-am distrat cu vopsele textile si cu “copacul frunza-less” dupa cum l-a botezat Zelda. Tot ea spune ca “arborescentul” producator de “litere” (veti vedea de ce) ma caracterizeaza in perioada asta. O fi. Nu ma opun vocii senectutii.
Oricum, ca sa ma intorc la vopsele si vopselute, uitasem cat de mult imi place sa dau cu pensula pe “panza”. Acum, de abia astept sa termin geanta asta ca sa improsc cu vopsea tot ce imi iese in cale.
Geanta este pentru un baiat si va trebui sa fie casa unui calculator cu tot cu maus, cabluri si alte acareturi + carti sau alte maruntisuri.
M-am cam lasat dusa de val in ceea ce priveste intarirea suplimentara a materialelor si a gentii pentru a fi rezistenta si la greutati mai mari. Am folosit un raiat nu prea gros pe care l-am intarit cu un termocolant de tip panza, cel mai gros pe care l-am gasit. Si in loc sa folosesc un material obisnuit pentru captuseala, am folosit un material gros pe care mama il denumeste “panza de corturi”, chiar daca nu este asa. Si m-am lasat dusa de val si cu pictatul. Dupa ce am buchisit jumatate de zi la “increngatura”, nu m-am putut abtine si am mai adaugat si alte detalii ici si colo. Sunt tare mandra de maus-ul pe care l-am desenta pe buxunarul pentru…maus. Si de mufa de cablu USB. Vopselele astea textile au fost totusi frustrante, manevrabilitatea lor depinzand mult si daca ai diluantul necesar in dotare si de tipul materialului pe care il impestritezi.
Va dau, in premiera, cateva poze cu “bucati” din creatie. Ansamblare este inca in plina desfasurare - multe “piese” si provocarea de a nu ramane cu vreuna pe alaturi la sfarsitul procesului.
Fatal error: Call to undefined function post_password_required() in /home/gentile/public_html/blog/wp-content/themes/bible-scholar/comments.php on line 12