Dilema cu amintiri
Posted by SilVia on 27 Martie 2008
De doua zile sunt cam “ciufulita” …si la propriu si la figurat. Evident nu stiu ce sa fac. As lucra, “bostanelul” are multe idei noi si o posibila comanda, dar parca mi-as lua o “vacanta lucrativa” ca sa termin macar o parte din cartea pe care o scriu.
Dap, scriu o carte. Despre ce? Pesemne o sa sfarseasca prin a fi o carte despre mine sau SI despre mine ca, pana la urma, eu sunt persoana pe care o cunosc cel mai bine.
As pleca la mare in week-end (pentru cei care nu stiu, o parte a familiei mele este in Constanta, deci tot acasa ma duc) ca sa scriu, sa-mi “dez-ciufulesc ” creierul si sa-mi pun ideile in ordine. Dar parca as ramane acasa ca ma “mananca” ideile si gentile fix in miezul buricelor degetelor.
Simt nevoia sa fug un pic de lume. Din cand in cand ma apuca singuratatile impuse, eu sunt, de altfel, o fire solitara care face mari eforturi cand trebuie sa socializeze.
Si parca m-as apuca de pictat. De la geanta Monicai incoace, am din nou un chef nebun sa pictez. Problema este ca nu am unde. Am transformat deja o camera din casa in atelier de genti, nu stiu ce alta camera as putea sa transform in atelier de pictura. Contemplu ideea de a merge chez les schobolans, adica in subsolul blocului, pentru a-mi reconverti boxa in atelier. Eu, les schobolans (pe care, sincer vorbind, nu i-am vazut niciodata, dar sigur sunt pe acolo) si matele vecinei de la 3 (sau poate matele i-au mancat, ca pe astea le vad in fiecare zi).
Mai mi-e dor si de ceramica. Dar daca ma apuca cheful si de asta, chiar ca nu o sa mai am unde sa ma extind. Poate la vecini in casa.
Nu stie cineva vreun sot bogat care sa ma vrea si sa-mi intretina pasiunile artistice. Deh, statistic, un individ din cateva mii se naste pentru a fi artist, a trai pe banii altora si a nu contribui cu nimic la circuitul economic al tarii in care traieste. That would be me. Pun muraturi si ofer discutii captivante la schimb pentru sot.
Va amintiti cele doua vaze de ceramica verde?
Cautand printre poze vechi am gasit bine documentata una din fazele de fabricare ale uneia dintre vaze. Si mi-am adus aminte cat de versatila este ceramica…si ca, din cand in cand, ne distram copios la scoala la Londra.
Produsul final:
Si the animal within.
Printre altele, intr-un moment de plictiseala, colegii mei de atunci au considerat ca in fiecare vaza zace un animalut cu mustata si beady eyes, care trebuie doar descoperit. L-au si imbracat si l-au botezat Paddy.
Fatal error: Call to undefined function post_password_required() in /home/gentile/public_html/blog/wp-content/themes/bible-scholar/comments.php on line 12


