O sa … Nu, multumesc, ma descurc singura!

29 Iulie 2008 
Din -isme personale

Tocmai ce am inchis telefonul. O alta conversatie cu mama care s-a incheiat cu “Nu-i nimic mama, ma descurc singura.”

Imi dau seama ca am ajuns la capatul puterilor, este a mia oara cand va trebui sa ma descurc singura si incep sa cred ca toate datile in care parintii mei m-au lasat sa ma descurc singura chiar daca puteau sa ma ajute nu au fost lectii pe care trebuia sa le invat, ci pur si simplu dati in care nu aveau chef sa ma ajute.

Si incep sa imi aduc aminte de toate lucrurile tampite pe care nu au vrut sa mi le dea sau de momentele in care nu m-au ajutat.

Ca acum cateva zile cand am rugat-o pe mama sa imi dea mie un cache-pot din arama care zace in bucataria lor, intr-un colt, intre perete si cuptor, servind drept suport pentru castroanele neutilizate ale cainilor si pentru doggy treats. E un cache-pot superb, cu manere de ceramica alba, pictata cu flori albastre cobalt, in stilul ceramicii de Delft, armana nemaifiind stralucitoare de mult si purtand acum o patina atragatoare. Acasa la mine am perechea lui cu un frumos ficus pitic in el.
“Te rog, da-mi mie cahce-pot-ul asta de arama. Pun o planta in el. Voi il folositi pentru catei.”
“Nu, o sa il folosesc si eu. Chiar voiam sa il folosesc pentru o planta.”

Mama este creatura lui “o sa“. Cahe-pot-ul sta in coltul lui, in bucatarie, plin de praf si mancare de potai de cand s-au mutat ai mei in casa aceea, mama o sa il foloseasca pentru o planta tot de atunci, de aceea sambata a cumparat cahe-pot-uri kitschoase de 5 Ron de la Ikea. Sunt ferm convinsa ca o sa stea acolo unde e si de acum incolo. Asa ca eu o sa imi pun pofta in cui. Ah, si nu o sa mai cer.

Apoi imi aduc aminte ca mi-a spus ca nu poate sa ma ajute, dar sa ii spun tatei, ca imi da el ce am nevoie sa imi realizez visul. Si atunci explodez.
Care vis? Ala pe care si-au sters picioarele altii (hint, hint, ca sa nu le dau nume) !?
Nu, multumesc, visul meu a fost aruncat la gunoi demult de tot si prefer sa nu imi mai aduc aminte care era. Asa ca eu nu “o sa ma descurc singura”, eu ma duc sa “ma descurc singura.” Si ma duc sa imi fac si alte vise.

Comentarii

5 comentarii la “O sa … Nu, multumesc, ma descurc singura!”

  1. Tudor 29 Iulie 2008 1:17 pm

    Vai de părinţii care nu ascultă de copii! :)

  2. SilVia 29 Iulie 2008 1:46 pm

    Deci…hmm, inca ma mai vizitezi.
    Trebuie sa spun ca ma simt flatata.

  3. Tudor 29 Iulie 2008 1:50 pm

    e o ironie?

  4. SilVia 29 Iulie 2008 1:52 pm

    Nu, sunt prea suparata zilele astea ca sa mai fiu ironica sau cinica. E doar o observatie pe care am facut-o mai mult pentru mine.
    Ma intrebam daca mai citesti. Asa ca poate e cazul sa te simiti si tu flatat, nu numai eu.

  5. Tudor 29 Iulie 2008 2:14 pm

    Mă simt. Acum am intrat pe mess.

Trimite un comentariu