Pesemne ca undeva printre miile de gene responsabile pentru ceea ce suntem, undeva intre gena care ne predispune sa o luam fie mai mult la dreapta, fie mai mult la stanga si gena responsabila pentru culoarea parului, zace gena care ne da predispozitia de a fi sotii. Unele dintre noi o avem, altele nu de unde rezulta ca  some of us are good wife material, some aren’t. (more…)

Imi dau libersa singura, iau o pauza mai lunga, ma plimb pe strazi, ajung la carturesti.  Caut ceva, nu prea stiu ce, dar cand o sa gasesc o sa imi dau seama. Asa e mereu.

Pana la urma gasesc, “Eco-chic and the fashion paradox”. Ce bine, chiar ce cautam. O carte despre ecof-friendly techniques in industria modei si paradoxul de a incerca sa fii eco at all costs dar de a nu putea. Industria modei este printre marii poluanti ai planetei. (more…)

O mica parte din schimbarea planificata s-a incheiat si arata cam asa. . . ↓ (more…)

Azi am facut prima mare schimbare, am cumparat mobila pentru primul pas din mica mea extindere, atelierul de pictura si decorare. Mese, cutii, rafturi, the usual. Dar asta a insemnat si restrangerea vietii mele private intr-o singura camera, o intoarcere in trecut la vremea cand, in America fiind, stateam la camin si imparteam camera cu doua alte persoana iar intreaga mea viata putea fi impachetata in doua valize.

Facand curat am dat peste urme ale povestilor din ultimii 6 ani, haine de la Londra, pantofi purtati o singura data la o anumita petrecere, jurnalele tinute in gimnaziu “viermele de galbeazala” included (alinutze stie de ce), ursul de plus care a calatorit peste tot in lume cu mine si doi trandafiri uscati agatati din tavan in dreptul patului meu. (more…)

Am plecat de acasa la 16 ani inarmata cu ceea ce eu as numi mult curaj (iar altii multa inconstienta) si destul teribilism cat sa imi ajunga pentru cateva zeci de vieti de adolescent. Am haladuit cu scop ceva timp si cand m-am intors acasa, definitiv, la 22 de ani, eram deja crescuta, intarcata cum s-ar zice si no longer adapted to living with the parents. (more…)

Pana atunci ma confrunt cu the growing problem of reccurency. Mai intai erau acei recurrent visitors care imi apareau in monitorizarile traficului de pe site si de pe blog. Bunnnn.
Acum sunt si reccurent clients. Clienti care imi dau comezi ce imi stimuleaza manualitatea si creativitate. Uite de asta imi iubesc eu clentii. (more…)

Povestile SilViei devin in ultima vreme o unica poveste, o poveste ce mie imi pare frumoasa, dar o poveste care consuma, cere, pretinde, o poveste care nu este inteleasa de multi, o poveste care stie sa-mi implineasca visurile. Iar visurile la care tii cel mai mult sunt si cele mai greu de realizat si fiecare dorinta arzatoare cere un sacrificiu in a da. Sau, cel putin, asa imi pare.  Si atunci cand simplul acta de a renunta pentru a-ti imlini visul nu este indeajuns, mai primesti si palme sau proverbiale suturi in fund. (more…)

Ocazie buna sa-i duc cadoul de ziua ei si sa ma perpelesc cu zeci de zile inainte de eveniment in legatura cu vestimentatia. Madalina a ales sa se perpeleasca chiar in ziua cu pricina, cu o ora inainte de eveniment, in baia din pod, in timp ce eu imi aplicam stoic cu fardurile din dotare “lookul de libelula” (citat din vorbele de duh, descriptivo-estetice ale Madalinei).
Pana la urma a ajuns in 10 minute la aceeasi concluzie la care eu ajunsesem dupa un proces decizional anevoios de doua saptamani si ceva: imprimeu floral English country side meets the sofa bleumarin pe fond bej deschis. (more…)

Vinerea trecuta prima eticheta “Gentile SilViei” a fost aplicata manual (adica prin coasere cu manutele proprii) si cu mandrie, in prag de seara, pe geanta care va deveni, peste ani si ani cand voi fi batrana si faimoasa, o geanta GS de colectie - prima geanta care a fost etichetata cu brandul “Gentile SilViei”.

Va prezint eticheta… ca sa stiti ce cautati